În Săptămâna Verde, 22-26.04.2024, în cadrul orei de religie, elevii școlii noastre au realizat, în perechi de doi, un poster cu temă ecologică. Posterul, fiind realizat în perechi, a putut fi finalizat în cadrul unei singure ore. O parte din lucrări au fost expuse la panoul școlii.
2. Sfinții, prin ochi și suflet de copil
3. Recunoștința este floare rară
eleva Benu D. (clasa a V-a)
“Să iubeşti pe Domnul
Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi
din toată puterea ta. Aceasta este cea dintâi poruncă. Iar a doua e aceasta:
"Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi". Mai mare decât
acestea nu este altă poruncă. (Marcu 12, 30-31).
Niciodată nu vom putea afla ce se
ascunde în sufletul unui copil, dacă nu îl vom lăsa să se exprime cum ştie el
cel mai bine!
ÎN ORAŞUL CU IUBIRE
de
Niţu Ileana (clasa a VIII-a)
Acum
un timp, un bătrânel
mi-a
spus despre un orăşel:
“E
oraşul cu iubire!
Armonie,
fericire”,
Toată
lumea e cinstită
Şi
mereu binevoită.
Zâmbetul
îl au mereu
Şi
toţi cred în Dumnezeu.
În
fiecare săptămână, bătrâni, tineri şi nepoţi
Intră
pe uşa sfântă a bisericii din colţ.
Seara,
se roagă la icoana lor cea sacră
Să
le ţină familia sănătoasă şi întreagă.
Sufletul
le e împăcat,
Căci,
să se spovedească n-au uitat.
Şi
îi aşteaptă pe toţi cu braţele deschise
Să
le ia exemplu în înţelepciune şi în cinste.
Când
aud despre aşa un oraş, stau şi mă gândesc
La
generaţia mea şi la oamenii ce păcătuiesc.
N-ar
putea ei oare să arate bunătate, omenie,
Cum
fac cei din oraşul cu iubire?
CLOPOTUL
de Colac Carol Adrian (clasa a IV-a)
Se-aude clopotul bătând,
Ne cheamă la Altarul Sfânt,
E zi de rugă şi de cânt,
E ziua Domnului cel Sfânt.
În zorii zilei luminoase
Cântecul clopotului auzim,
În crucea nopţii-ntunecoase
La Sfânta Liturghie venim.
Toaca sună sus la Rai,
Clopotul pe plai se-aude,
Ne îndeamnă: hai şi hai!
Chiar şi surdul îl aude!
Se aude clopotul în turlă,
Răsună până sus la sfinţi,
Lăsând un cânt de jale-n urmă
Şi-o lacrimă pentru părinţi.
CĂTRE TINE, DOAMNE
de Mihăiescu Maria (clasa a IV-a)
Doamne
Sfinte, Dătător de viaţă,
Ce
cu mâna ai sculptat din lut o faţă,
Ce
cu cuvântul, Tu o lume ai creat
Şi
tuturor oamenilor viaţă le-ai dat.
Ce
un milostiv izvor de viaţă eşti
Şi
pe toate reuşeşti să le iubeşti.
Ce
Tu niciodată vieţi nu ai apus
Căci
din lumea ta niciun creştin nu s-a dus.
Eşti
un iertător cum numai cerul a văzut,
Căci
nici el să Te ajungă n-a putut.
Doamne,
Tu cum de reuşeşti
Că
tot ce ai creat să şi iubeşti?
CE ESTE IUBIREA ?
de Ene Larisa (clasa a VII-a)
Ce
este iubirea ne-ntrebăm mereu,
Când
noi nici nu ştim să ascultăm de Dumnezeu.
Asta
nu este iubire ce facem noi acum,
Ne
abandonăm unii pe alţii când vine greul drum.
Iubirea
este credinţa, omul, viaţa,
Dar
noi nu ştim să o apreciem şi ne călcăm soarta,
Dumnezeu
ne învaţă să fim buni unii cu alţii,
Dar,
noi ne batem joc şi suntem vinovaţii.
Suntem
fraţi cu toţii, ar trebui să ne înţelegem,
Dar,
noi tot ce facem este doar să ne-nţelegem.
Iartă-ne,
Doamne, că nu suntem în stare
Să
formăm o generaţie în care să apară un pic de soare.
RUGĂCIUNE
de Buzdugan Luca (clasa a VII-a)
În
zorii zilei mă trezesc,
Cu
Tine, Doamne-n gând vorbesc,
Nu
uit nici când să-Ţi mulţumesc,
Mă
rog să pot să împlinesc
Tot
ce-i mai bun, şi îmi doresc
Să
ai puterea să mă ierţi
Atunci
când omeneşte eu greşesc.
Eu
sunt un om cu bune, rele,
Tu,
Doamne, dă-mi putere,
Căci
îmi doresc să Te slăvesc,
Şi-ngenunchez
în faţa Ta smerit.
Tu,
Doamne-ajută-mă, Te rog,
Să
fiu mai bun, aşa mă rog.
“Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta. Aceasta este cea dintâi poruncă. Iar a doua e aceasta: "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi". Mai mare decât acestea nu este altă poruncă. (Marcu 12, 30-31).
Niciodată nu vom putea afla ce se
ascunde în sufletul unui copil, dacă nu îl vom lăsa să se exprime cum ştie el
cel mai bine!
CE
E IUBIREA?
de Viziteu David (clasa a VII-a)
Iubirea faţă de semeni
Sau de Dumnezeu
Este un sentiment frumos
Trăit de tine şi eu.
Atunci când iubeşti pe
cineva,
Te rogi să nu păţească
ceva,
Şi te rogi să stea cu
tine
Nu să fie depărtat cu
mile.
Când te gândeşti la
cineva,
Tu crezi că este o stea.
Şi-atunci când tu te uiţi
pe cer,
Te gândeşti la ea sau la
el.
Şi-atunci când este cu
tine,
Te simţi chiar foarte
bine.
Şi-acel timp e minunat
De Bunul Dumnezeu lăsat.
Iubirea e ceva ce simţi,
Ceva ce te scoate din
minţi.
Şi Te rogi la Dumnezeu
Să nu se-ntâmple ceva rău
Cu semenul tău.
ŢIE DOAMNE-ŢI CER IERTARE!
de Niţă Miruna (clasa a VII-a)
Ţie Doamne-Ţi cer iertare
Ca-m făcut multe păcate,
Mă-nchin eu la icoane
Dar, n-ajută din păcate.
Aşa că Te rog pe Tine
Să mă ierţi cum se
cuvine,
Şi-Ţi promit…
C-am să fiu un om cinstit
Nu unul ipocrit.
Eu aş vrea să fiu mai bun,
Însă-ncerc, dar nu ştiu
cum?
Eu aş vrea, dar nu mai
pot
Cu necazul mă sufoc.
Doamne însă-Ţi mulţumesc
Că m-asculţi şi când
greşesc.
Doar un lucru aş mai vrea
Mintea să mi-o luminezi
cumva.
ŢIE,
DOAMNE-ŢI CER IERTARE
de Pulez Teodora (clasa a VII-a)
Ţie, Doamne-ţi cer
iertare,
Tu, Cel cu inimă mare,
Căci Tu, Doamne, ne-ai
născut
Din iubire şi din lut.
Cu gând bun, fără păcat,
Să trăim din plin curat,
Peste văi şi peste ape
Cu familiile aproape.
Dar din rai noi am căzut
cu păcatul la pământ
Vinovaţi de păcatul cel
mai crunt.
Într-o zi vom reveni
Lângă-ai tăi meniţi
copii,
Te slăvim cu încântare
Căci, ne-ai dăruit a ta
salvare.
LA
BISERICA DIN VALE
de Popescu Matei (clasa a VII-a)
La biserica din vale,
Roagă-se un vraci sărac.
Ce-şi doreşte omul oare?
Sănătate pentru sat!
La biserica din vale,
Roagă-se un mare-avar.
Ce-şi doreşte omul oare?
Opt grămezi de aur mari!
La biserica din vale
Vine fericit doctorul,
Căci el a primit onoare
De la al său poporul.
La biserica din vale
Vine acelaşi avar rău,
Lacom, cere-avere mare
Pân-ce-albeşte-n păr!
La biserica din vale,
E un val de oameni trişti
Căci azi, marele lor
doctor
Din viaţă s-a desprins…
La biserica din vale,
Astăzi nimeni n-a venit…
.
Nici nu se ştie că n-are
Suflu, avarul lăcomit… .
CĂTRE
TINE, DOAMNE
de Ene Larisa (clasa a VII-a)
Către Tine, Doamne, am
trimis gânduri, probleme,
M-ai ajutat când aveam
vremuri grele,
Mi-ai dat sfaturi bune,
mai adus la realitate,
M-ai făcut să sper să am
mereu dreptate.
Iubirea pentru Tine nu o
pot exprima,
Ai fost mereu lângă mine
când nimeni n-o făcea.
M-ai învăţat ce înseamnă
iubirea, ce-nseamnă să trăieşti,
În faţa oamenilor să-ţi
ceri iertare când greşeşti.
În fiecare zi Te port
mereu în suflet,
Când eu sunt tristă pui
pe faţa mea un zâmbet,
Minunile Tale pe mine mă
uimesc
Şi vreau să-ţi spun un
mare: “Te iubesc”.
