Învăţătură
Păcatele pe care
le fac
Nici mie nu-mi
sunt pe plac.
Şi ca să le
curăţ, înainte de împărtăşanie
Eu voi merge la
spovedanie.
Pe mine am un
bolovan mare
Şi mulţi stropi
de sudoare
Când nu-mi spun
păcatul
Şi sunt prieten
cu necuratul.
Păcatele mele
sunt ca nişte pietricele
Mici sau măricele.
Iar, la
spovedanie, când le spun pe toate,
Pietrele îmi sunt
sfărâmate.
Adevarul e o
floare rară şi mare,
Mică de la-ncept,
Iar cand o iubeşti
cu disperare,
În inima ta a
încăput.
Păcatele trebuie
spuse toate,
Nici ascunse,
nici uitate;
Şi dacă le
ascunzi, ştii bine,
Va fi vai de
tine!
Biserica e
casa ta.
Te rog
frumos, n-o uita!
E păcat mare
De calci
biserica-n picioare!
Urmează-L
pe Hristos.
Fii ca El
credincios.
Viaţa
trăieşte-o-n smerenie
Iubire şi
bucurie!
Familia ta,
n-o uita
Eşti lipit de ea.
Eşti o parte din
ea!
Dragi colegi, fiţi
credincioşi!
Fiti şi
sârguincioşi!
Dumnezeu v-ajută-n
toate
Şi vă iartă de păcate!
Vâlsănoiu Andrei
Cls. a IV-a B
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu